Curs AutoCAD -4

Controlul culorilor

Butonul Colour Control din R13 a fost înlocuit cu o listă desfăşurabilă, prezentată în figura următoare:
Fig. 2- 71 Lista Colour Control desfăşurată
Când lista este închisă, este afişată culoarea curentă. În figura precedentă, este selectată opţiunea ByLayer şi culoarea curentă este cea corespunzătoare layerului curent. Lista implicită cuprinde opţiunile ByLayer, ByBlock, cele şapte culori standard şi opţiunea Other. Dacă selectaţi Other, este afişată caseta de dialog Select Colour. Culorile ce vor fi selectate vor fi adăugate la sfârşitul listei, până la maximum patru culori.
În timpul unei sesiuni de desenare, Colour Control afişează ByLayer, ByBlock sau culoarea curentă. Dacă selectaţi un obiect folosind PICKFIRST, atunci va fi afişată culoarea acelui obiect. Când deschideţi lista Colour Control, culoarea curentă este marcată. Dacă selectaţi obiecte de mai multe culori, Colour Control afişează un blanc.
Pentru a modifica culoarea unui obiect, selectaţi acel obiect şi apoi alegeţi o altă culoare din lista desfăşurată.

Copierea proprietăţilor

Utilizatorii de AutoCAD aveau posibilitatea să modifice proprietăţile obiectelor prin folosirea comenzilor CHANGE, CHPROP, DDCHPROP şi DDMODIFY. R14 adaugă la aceste funcţii şi Property Painter. Această funcţie vă permite să copiaţi proprietăţi de la un obiect la altul. Proprietăţile de bază care pot fi copiate de la un obiect sursă la un obiect de destinaţie sunt: culoare, layer, tip de linie, scara tipului de linie şi grosimea. Proprietăţile speciale, precum: text, dimensiuni sau haşuri pot fi copiate acolo unde este cazul.
Opţiunile pentru accesarea comenzii Match Properties sunt:
Toolbar: Standard
Meniu: Modify > Match Properties
La linia de comandă: MATCHPROP sau PAINTER
Utilizatorii care sunt familiarizaţi cu comanda Format Painter din aplicaţiile Microsoft Word, Excel şi PowerPoint vor recunoaşte proprietăţile generale ale acestei comenzi. Property Painter are, în plus, câteva opţiuni cu ajutorul cărora puteţi specifica care dintre proprietăţi trebuie copiate.
În timpul unei sesiuni de desenare, este posibil să fie necesară modificarea proprietăţilor unui obiect. Această modificare poate implica schimbarea unor proprietăţi ca: tip de linie, culoare sau layerul unui obiect. Pentru a modifica un obiect, utilizatorii de AutoCAD s-au familiarizat cu utilizarea unor comenzi precum: CHANGE, CHPROP, DDCHPROP sau DDMODIFY. Property Painter incorporează setări valabile pentru toate aceste comenzi. Poate fi folosit atât în varianta noun/verb, cât şi în varianta verb/noun.
Atunci când aveţi setate proprietăţile dorite pentru un obiect şi aţi ales comanda MATCHPROP, trebuie indicat obiectul sursă. La linia de comandă apar următoarele mesaje. Setările curente active ale obiectului sursă sunt afişate la linia de comandă.
Command: _matchprop
Select Source Object:

Current active settings = colour layer ltype scale thickness text dim hatch

Settings/ < Select Destination Object(s) > :

Dacă doriţi să modificaţi oricare din setările active, selectaţi opţiunea Settings. Va fi afişată caseta de dialog Property Settings, aşa cum se prezintă în figura următoare:
Fig. 2- 72 Opţiunea Settings a comenzii MATCHPROP
Proprietăţile pot fi schimbate, după necesităţi. Când caseta de dialog este închisă, setările active curente sunt reafişate la linia de comandă.
Puteţi apoi selecta unul sau mai multe obiecte de destinaţie, folosind oricare din opţiunile de selecţie ale AutoCAD-ului.

Modificarea proprietăţilor obiectelor în AutoCAD era controlată efectiv de comenzile CHANGE, CHPROP, DDCHPROP şi DDMODIFY. Fiecare dintre aceste comenzi punea la dispoziţie o varietate de opţiuni, care puteau fi selectate pentru a modifica unul sau mai multe obiecte. Folosind Property Painter, puteţi stabili proprietăţile unui obiect, sursa, şi apoi le puteţi copia pentru alte obiecte de destinaţie.
În acest exerciţiu, veţi folosi comanda MATCHPROP pentru a schimba proprietăţile unor obiecte AutoCAD.

Modificarea proprietăţilor utilizând Property Painter

1.

Din meniul File, alegeţi Open, apoi selectaţi plasmold.dwg pentru a deschide acest fişier. Desenul va arăta ca în figura următoare:
Fig. 2- 73 Desenul unei matriţe de injectat mase plastice
2. Din meniul View, alegeţi Named Views. Va fi afişată caseta de dialog View Control.
3.

Selectaţi V1. Punctaţi butonul Restore, apoi OK. Desenul va arăta ca în figura următoare:
Fig. 2- 74 Vederea V1
4. Linia de axă verticală are culoarea corectă (cyan), dar cele două linii de axă orizontale au o altă culoare decât cea corectă.
Acum veţi utiliza comanda LIST, pentru a vizualiza proprietăţile curente ale liniilor.
Lansaţi comanda list de la linia de comandă.
5. Ca răspuns la primul prompter pentru selecţia obiectelor, selectaţi linia albastră orizontală.
6. Ca răspuns la al doilea prompter pentru selecţia obiectelor, selectaţi linia verticală de culoare cyan. Apăsaţi tasta ENTER.
Este afişată fereastra text AutoCAD, care conţine proprietăţile curente ale liniilor. Puteţi observa că liniile de axă albastre au un factor de scală diferit, pentru tipul de linie. Acest lucru trebuie avut în vedere atunci când folosiţi Match Properties.
7. Din meniul Modify, alegeţi Match Properties.
Folosind această comandă, puteţi corecta proprietăţile liniilor de axă, tipurile de haşură şi dimensiunile.
Prima corectură se aplică liniilor de axă care nu au culoarea care trebuie. În acest exemplu, factorul de scalare al sursei şi cel al destinaţiei nu corespund. Setarea proprietăţilor pentru MATCHPROP e astfel încât permite copierea tuturor proprietăţilor mai puţin scara tipului de linie.
8. Ca răspuns la prompterul pentru selecţia de obiecte, selectaţi linia de axă verticală de culoare cyan. La linia de comandă va apare:
Select Source Object: selectaţi linia de axă verticală de culoare cyan

Current active settings = colour layer ltype ltscale thickness text dim hatch

Settings / < Select Destination Object(s) >:
9. Introduceţi s la linia de comandă, apoi apăsaţi tasta ENTER.

Înlăturaţi marcajul din căsuţa Linetype Scale, aşa cum se arată în figura următoare. Apoi apăsaţi OK.
Fig. 2- 75 Property Settings pentru obiectele de destinaţie

Current active settings = colour layer ltype thickness text dim hatch

Settings / < Select Destination Object(s) >: selectaţi cele două linii orizontale albastre 1 found
Settings / < Select Destination Object(s) >: 1 found
Settings / < Select Destination Object(s) >:
Culoarea celor două linii de axă va fi corespunzătoare setării ByLayer, dar factorul de scală al fiecărei linii este reţinut.
10. Din meniul View, alegeţi Named Views.
11. În caseta de dialog View Control, selectaţi V2. Punctaţi pe butonul Restore, apoi OK. Desenul va arăta ca în figura următoare:

Fig. 2- 76 Vederea V2
Tipurile de haşură ale plăcilor superioare sunt ANSI32 şi ar fi trebuit să fie ANSI31. A treia placă de sus are tipul necesar de haşură. Reţineţi că setările pentru proprietăţi au fost modificate în pasul anterior, astfel încât ltscale este dezactivată.
12. Din meniul Modify, alegeţi Match Properties. Selectaţi a treia placă de sus, care va fi obiect sursă. Apoi utilizaţi opţiunea Settings pentru a reveni la valorile iniţiale.
13. Selectaţi cele trei secţiuni care alcătuiesc placa superioară, care constituie obiectul de destinaţie. Tipul de haşură ANSI31 este acum prezent pe placa superioară.
14. Din meniul View, alegeţi Named Views. Va fi afişată caseta de dialog View Control.
15.

Selectaţi V3. Punctaţi butonul Restore, apoi OK. Desenul va arăta ca în figură:
Fig. 2- 77 Vederea V3
Dimensiunea orizontală de 236.60 a fost trasată cu un stil de dimensionare numit DECPREC2. Această dimensiune trebuie modificată, astfel încât să fie conformă stilului de cotare DECPREC1. Dimensiunea alăturată de 32.2 poate fi folosită ca obiect sursă.
16. Din meniul Modify, alegeţi Match Properties pentru a modifica dimensiunea.
Dimensiunea de 236.60 va corespunde acun stilului de cotare DECPREC1.
17. Din meniul View, alegeţi Named Views. Va fi afişată caseta de dialog View Control.
18. Selectaţi ZE. Punctaţi butonul Restore, apoi OK. Desenul completat va arăta ca în figura următoare:
Fig. 2- 78 Desenul completat

Utilizarea comenzii Text

Plasarea unui text într-un desen AutoCAD poate fi efectuată în mai multe moduri.. Comenzile TEXT, DTEXT şi MTEXT sunt cele utilizate căi de a introduce informaţii-text într-un desen. Cu comanda TEXT puteţi introduce un singur rând de text. Comanda DTEXT permite introducerea mai multor linii de text şi afişează textul pe ecran, pe măsură ce el este introdus de la tastatură. Comanda MTEXT a fost introdusă în R13 şi a fost îmbunătăţită în R14. Această comandă vă dă posibilitatea de a crea şi formata paragraful de text înainte de a-l introduce în desen.

Folosirea Editorului MTEXT

R14 a modificat comanda MTEXT, oferind o interfaţă care seamănă cu procesoarele de text obişnuite, suplimentată cu opţiuni de formatare uşoară şi rapidă a textului. Folosirea fonturilor TrueType este accentuată, acum AutoCAD-ul furnizând echivalente TrueType pentru unele fonturi SHX din dotare.
Opţiunile de accesare a comenzii MTEXT sunt:
Toolbar: Draw
Menu: Draw > Text > Multiline Text
La linia de comandă: MTEXT
Prompterele comenzii MTEXT sunt schimbate faţă de R13. Primul din următoarele două exemple prezintă prompterele din R13, iar al doilea pe cele din R14:
Command: _mtext
Attach/Rotation/Style/Height/Direction/<Insertion point>:
Attach/Rotation/Style/Height/Direction/Width/2Points/<Other corner>:
Command: _mtext Current text style: STANDARD. Text height: 3.5000
Specify first corner:

Specify opposite corner or

[Height/Justify/Rotation/Style/Width]:
Modificările în prompterele comenzii MTEXT sunt următoarele:
· vi se cere să specificaţi primul punct al chenarului care încadrează textul, înainte ca tastele să devină accesibile
· cuvântul-cheie 2Points a fost înlăturat din prompterul pentru al doilea punct, pentru că era redundant cu opţiunea Width.
· a fost eliminată opţiunea Direction.

Comanda MTEXT utilizează dreptunghiul definit de utilizator, potrivind textul între laturile acestuia. Textul poate depăşi limita superioară sau inferioară a acestui dreptunghi, în funcţie de modul de aliniere selectat. Punctul de inserţie al textului se alege în funcţie de cele nouă moduri de aliniere disponibile. Acest punct de inserţie nu este neapărat unul din punctele care definesc dreptunghiul. Pentru a vizualiza acest proces, sunt afişate săgeţi în interiorul dreptunghiului pentru a indica în ce direcţie se va deplasa textul, atunci când comanda este completată. Figura următoare ilustrează acest proces.
Fig. 2- 79 Punctul de inserţie pentru MTEXT
Când este selectat colţul opus, este afişat editorul de text Multi-Line.

Editorul de text Multi-Line, prezentat în figura următoare, are trei secţiuni. În funcţie de secţiunea activă, butoanele de control din afişajul orizontal sunt diferite. Aria de introducere a textului şi butoanele din partea dreaptă sunt aceleaşi.
Fig. 2- 80 Caseta de dialog Multiline Text Editor
Mărimea iniţială a cutiei de dialog este minimală, afişând spaţiul necesar pentru trei rânduri de text. Pe măsură ce textul este introdus peste această limită, mărimea ferestrei-text creşte până la trei sferturi din ecran. Pentru texte mai lungi decât atât, va fi disponibilizată o bară de rulare.
Fereastra de control a textului, numită RichEdit, care înlocuieşte editorul MTEXT din R13 are câteva caracteristici noi. În general, aceste caracteristici sunt asemănătoare tehnicilor utilizate de majoritatea procesoarelor de text. De exemplu, textul poate fi selectat într-unul din următoarele moduri: selecţia prin ţinerea apăsat a butonului stâng al mouse-ului, dublu-click pentru selectarea unui cuvânt sau triplu-click pentru selecţia întregului paragraf. Secţiunea Character afişează caracteristicile de formatare a textului selectat, presupunând că această formatare este aceeaşi pentru întreg textul selectat. La fel ca în majoritatea procesoarelor de text, apăsând pe butonul drept

al mouse-ului veţi avea disponibil meniul-ecran, aşa cum se prezintă în figura următoare:
Fig. 2- 81 Meniul ataşat butonului drept al mouse-ului

Secţiunea Character vă dă posibilitatea să controlaţi fontul, înălţimea textului, scrisul cu caractere îngroşate sau înclinate, sublinerea, dispunerea în stivă (stack) a textului, anulare, culoare şi inserţia caracterelor speciale, aşa cum se prezintă în figura următoare:
Fig. 2- 82 Secţiunea Character
Pentru Colour este disponibil accesul la ByLayer, ByBlock, cele şapte culori de bază şi ultimele patru culori utilizate în desen, din lista desfăşurată. Este accesibilă, de asemeni, caseta de dialog standard Colour, dacă optaţi pentru Other.
Paşii efectuaţi pentru a crea text stivuit rămân aceeaşi ca şi în R13, dar afişarea în fereastră este diferită. Caracterele speciale / şi ^ sunt utilizate la indicarea cărei porţiuni de text trebuie stivuit. Caracterul / dispune textul deasupra unei linii orizontale vizibile, iar ^ dispune textul deasupra unei linii orizontale invizibile. Dacă nici unul din caracterele / sau ^ nu sunt prezente, atunci butonul Stack, pentru stivuire, nu este disponibil. Textul stivuit este afişat la 70% din înălţimea sa iniţială şi poate fi dispus unul deasupra altuia, la mijlocul distanţei dintre linia superioară şi inferioară a textului iniţial.
Îmbunătăţirile aduse interfeţei includ adăugarea unui buton pentru comanda Undo. Aceasta este disponibilă şi din meniul-ecran, accesat apăsând butonul din dreapta al mouse-ului. Folosind Undo, puteţi anula ultima operaţie făcută în fereastra RichEdit. Secţiunile Properties şi Find/Replace au propriile lor comenzi Undo, care pot fi accesate fără a afecta celelalte secţiuni. Pentru a lansa comanda Undo în aceastea, apăsaţi tastele CTRL+Z.
Inserarea caracterelor speciale într-un obiect-text se poate face în mai multe moduri: folosind codurile %%, unicodurile introduse în R13 sau inserarea de simboluri din Character Map. Lista desfăşurabilă Symbol include simbolurile comune %%, spaţiul compact şi accesul direct la

Character Map prin selectarea opţiunii Other, aşa cum se prezintă în figura următoare:
Fig. 2- 83 Lista Symbol desfăşurată

Proprietăţile obiectului text multi-line

Proprietăţile obiectului text multi-line pot fi accesate din secţiunea Properties a casetei de dialog Multiline Text Editor, aşa cum este prezentat în figura următoare. Proprietăţile se referă la întregul obiect text, spre deosebire de formatarea textului, care se referă la porţiuni selectate ale obiectului text.
Fig. 2- 84 Secţiunea Properties
Stilul de text Standard este stilul implicit disponibil în toate desenele. Puteţi crea alte stiluri de text pe parcursul unei sesiuni de desenare, sau puteţi avea acces la stilurile din fişierele prototip. Toate stilurile de text disponibile sunt afişate în lista corespunzătoare. Anumite caracteristici nu vor fi afişate în fereastra RichEdit. Numai fonturile SHX suportă text vertical, iar stilurile pentru care aveţi setat Backwards (invers) sau Upside-down (răsturnat) sunt disponibile numai pentru obiecte text simple. Comanda MTEXT ignoră aceste setări. Aceasta este important pentru situaţia în care se aplică modificări textului folosind Properties, deoarece această opţiune afectează întregul obiect. Se pierde formatarea aplicată unor părţi din obiect. Următorul tabel arată cum sunt afectate modificările făcute şi proprietăţile.

Afectate de suprascriere	Neafectate de suprascriere	Proprietăţi neafectate
Fontul	Sublinierea	Aliniere
Înălţimea literei	Culoarea	Lăţime
Bold Italic	Stivuirea	Rotaţie

Modurile de aliniere rămân neschimbate în R14. Alegerea unuia din cele nouă moduri de aliniere este uşor de făcut, aşa cum se arată în figura 2-85.
Fig. 2- 85 Selectarea modului de aliniere

Grosimea pentru obiectul MTEXT poate fi modificată direct prin folosirea listei desfăşurabile Width, aşa cum se prezintă în figura 2-86. Valorile afişate sunt grosimile obiectelor MTEXT inserate în cadrul sesiunii de lucru curente. Opţiunea No Wrap este analogă unei valori de 0 pentru grosime.
Fig. 2- 86 Setarea grosimii pentru MTEXT
Lista desfăşurabilă Rotation oferă valori pentru unghiuri predefinite şi opţiunea de a introduce direct o valoare a rotaţiei. Valoarea prezentată reflectă setările curente din Units.

Opţiunile Find şi Replace

Comanda MTEXT a fost suplimentată cu opţiunile Find/Replace. Aceste caracteristici sunt similare operaţiilor de găsire şi înlocuire din procesoarele de text. Ele includ opţiunile Find (găsire), Find and Replace with Match Case (găsire şi înlocuire a cuvintelor care încep cu o anumită literă) şi Whole Word (înlocuirea întregului cuvânt), aşa cum se prezintă în figura următoare:
Fig. 2- 87 Secţiunea Find and Replace

Importarea unui text

Crearea de obiecte-text în AutoCAD este simplă. Există şi situaţii în care textul dorit se află ca fişier text într-o altă aplicaţie soft. Opţiunea Import a comenzii MTEXT vă permite să importaţi un fişier ASCII ca în R13, sau un fişier .rtf, care reprezintă o noutate în R14. Formatarea textului, ca scrierea îngroşată de exemplu, va fi reţinută dacă fişierul inserat este un fişier .rtf. Acesta este şi cazul textului care a fost tăiat şi lipit din Clipboard.
Selectarea opţiunii de inserare a unui fişier-text determină afişarea casetei de dialog Inserting Text. Dacă nu există o selecţie de text, atunci textul importat este plasat în locul în care este plasat cursorul.
Fişierul importat nu poate depăşi 16K. Dacă mărimea fişierului e mai mare, va fi afişat un mesaj de alertă. De asemeni, o casetă de dialog va fi afişată pentru a vă informa că fişierul conţine caractere non-text şi că inserarea va fi anulată. Aceasta va apare atunci când fişierul este salvat în formatul în care a fost produs, de exemplu un fişier de tip .doc, executat în Word.

Îmbunătăţiri ale comenzii de creare a unui stil

R13 a introdus o interfaţă cu casetă de dialog pentru a crea noi stiluri de text, iar comanda DDSTYLE afişa această casetă de dialog. În R14, caseta de dialog din figura următoare este afişată la lansarea comenzii STYLE. Caseta de dialog Text Style vă permite să definiţi noi stiluri de text, pe baza unui font selectat din lista Font Name sau Font Style.
Fig. 2- 88

Caseta de dialog Text Style
Notă: Este accesibilă şi interfaţa corespunzătoare liniei de comandă dacă lansaţi comanda ‑STYLE.

Îmbunătăţiri ale suportului de fonturi TrueType

Secţiunea Character vă oferă posibilitatea de a controla fontul, înălţimea textului, scrierea cu caractere îngroşate sau înclinate, sublinierea, text suprapus, culoare şi inserare de caractere speciale.

Modificările în posibilităţile acestor funcţii se referă la o interfaţă uşor de utilizat şi la capacitatea de a crea stiluri de text bazate pe fonturi TrueType şi modul cum aceste stiluri sunt afişate în caseta de dialog RichEdit.
Fig. 2- 89 Opţiunile secţiunii Character
Interfaţa este acum mai uşor de folosit prin modificarea casetei de dialog MFC. Un exemplu în acest sens este accesul rapid la fonturile disponibile prin intermediul unei liste desfăşurabile. Această listă afişează fontul curent utilizat în crearea stilului de text. Observaţi că există trei tipuri de fonturi descrise în listă cu simboluri şi text. Ele sunt fonturi TrueType, AutoCAD SHX şi proxy.
Aşa cum s-a stabilit mai înainte, aceste fonturi reprezintă fonturile utilizate în desen. Oricum, caseta de dialog RichEdit afişează întotdeauna textul folosind fonturi TrueType. Acest lucru este realizat pentru a oferi o interfaţă WYSIWYG (what you see in what you get). În consecinţă, orice tip de font non-TrueType trebuie reprezentat printr-un font de substituire. Aceasta se poate realiza prin mai multe moduri. AutoCAD-ul furnizează fonturi de substituire pentru toate fonturile SHX. Aceste fonturi sunt folosite numai pentru afişare în caseta pentru text şi nu vor fi utilizate la crearea noilor stiluri de text. Caseta de dialog Text Style elimină orice font de substituire TrueType ale fonturilor SHX. Fonturile SHX definite de utilizator şi fonturile PostScript sunt reprezentate cu fonturi proxy. Aceste fonturi sunt atribuite automat stilurilor de text, când desenul este deschis, şi sunt afişate ca Proxy1:actual font name în lista desfăşurabilă. Spre deosebire de substituirea AutoCAD SHX, aceste fonturi sunt afişate folosind un TrueType similar lui txt.shx.

Aceste modificări pun în evidenţă o tranziţie spre fonturi TrueType, atunci când se crează stiluri de text noi. Sunteţi invitat să utilizaţi fonturile puse la dispoziţie de AutoCAD şi de sistemul de operare Windows.
Notă: Stilurile de text care au fost create utilizând fonturi PostScript sunt afişate în caseta pentru text cu fonturi proxy. În desen, fontul este înlocuit cu un font echivalent TrueType şi se va plota folosind acest font de înlocuire.
Comanda PSOUT crează un fişier PostScript şi tipăreşte fontul PostScript, presupunând că este folosit un printer PostScript cu fonturile instalate în sistem.

Textul poate fi plasat într-un desen AutoCAD folosind comenzile: TEXT, DTEXT sau MTEXT. Acest exerciţiu se axează asupra comenzii MTEXT, a modificărilor efectuate asupra interfeţei şi asupra îmbunătăţirilor generale ale acestei comenzi.

Utilizarea comenzii MTEXT

1.

Din meniul File, selectaţi Open, apoi alegeţi tower.dwg pentru a deschide acest desen, care va arăta ca în figura următoare.
Fig. 2- 90 Fişierul tower.dwg
Desenul necesită adăugări de text, înainte de a fi plotat.
2. Din meniul View, selectaţi Named Views. Va fi afişată caseta de dialog View Control.
3. Selectaţi V1. Punctaţi pe butonul Restore, apoi pe OK. Desenul va arăta ca în figura 2-91.
4. Din meniul Draw, selectaţi Text, apoi Multiline Text.
Command: _mtext Current text style: CONSULT. Text height: 3.000
Specify first corner: selectaţi punctul PT1

Specify opposite corner or [Height/Justify/Rotation/Style/Width]: selectaţi punctul PT2
Fig. 2- 91 Vederea V1
5. Va fi afişată caseta de dialog Multiline Text Editor. Alegeţi tabelul Properties. Din lista Style, verificaţi dacă CONSULT este stilul de text curent.
6. Selectaţi apoi Character.
Fontul utilizat pentru a crea acest stil de text, este afişat ca fiind un font AutoCAD SHX. Pentru afişarea textului în fereastra RichEdit, este utilizat un font de substituire TrueType.
7. Introduceţi următorul text în fereastra RichEdit:
BARNETT&CASBARIAN
Engineering&Marine Consultants
3129 Eenborn Ave.
Metairie, Lousiana 70002
Apoi punctaţi pe OK.
8. Din meniul View, selectaţi Named Views, Va fi afişată caseta de dialog View Control.
9.

Selectaţi V2. Punctaţi pe butonul Restore, apoi pe OK. Desenul va arăta ca în figura următoare:
Fig. 2- 92 Vederea V2
10. Din meniul Draw, selectaţi Text, apoi Multiline Text. Va fi afişată caseta de dialog Multiline Text Editor.

Command: _mtext Current text style: CONSULT. Text height: 3.000

Specify first corner: selectaţi punctul PT3
Specify opposite corner or [Height/Justify/Rotation/Style/Width]: selectaţi punctul PT4
11. Selectaţi tabelul Properties şi faceţi curent stilul de text CIVIL. Acest stil a fost creat folosind un font PostScript. Textul va fi afişat folosind un font Proxy, în acest caz Proxy 1:cibt_.pfb. Toate fonturile proxy apar la fel în fereastra RichEdit.
12. În tabelul Properties, în lista Justification, selectaţi Top Centre.
13. Introduceţi următorul text în fereastra RichEdit, apoi punctaţi OK.
SCOTT E. HOLLAND
REG. NO. 22426
REGISTERED
PROFESSIONAL ENGINEER
IN
14. Din meniul View, selectaţi Named View. Este afişată caseta de dialog View Control.
15.

Selectaţi V3. Punctaţi pe butonul Restore, apoi pe OK. Desenul va arăta ca în figura următoare:
Fig. 2- 93 Vederea V3
În loc să creaţi texte lungi în AutoCAD, puteţi utiliza un procesor de text pentru a le crea. Textul poate fi apoi introdus în desen. Următoarea parte a exerciţiului prezintă modul în care un fişier .rtf poate fi acum introdus în desen. Aceasta presupune că formatările, precum text îngroşat sau subliniat, vor fi menţinute la inserarea fişierului.
16. Din meniul Draw, selectaţi Text, apoi Multiline Text. Va fi afişată caseta de dialog Multiline Text Editor.

Command: _mtext Current text style: CONSULT. Text height: 3.000

Specify first corner: selectaţi punctul PT5
Specify opposite corner or [Height/Justify/Rotation/Style/Width]: selectaţi punctul PT6
17. Din caseta de dialog Multiline Text Editor, punctaţi pe butonul Import Text.
18. Va fi afişată caseta de dialog Open. Selectaţi fişierul desnotes.rtf din directorul corespunzător acestui tutorial, apoi punctaţi pe Open. Fişierul text va fi inserat în fereastra RichEdit. Punctaţi OK pentru a plasa textul în desen.
Fişierul a fost creat în Word şi salvat ca fişier .rtf. Titlul a păstrat formatul din Word.

Polilinii optimizate

Poliliniile sunt unele din cele mai utilizate obiecte în AutoCAD. Puteţi folosi polilinii pentru a reprezenta pereţi, chenare, muchii sau alte entităţi, ca un obiect unitar. Puteţi atribui diferite grosimi poliliniilor. În R14, majoritatea poliliniilor sunt convertite automat în polilinii optimizate. Acestea îmbină funcţionalitatea poliliniilor 2D, cu îmbunătăţiri ale performanţei şi cu o reducere a memoriei alocate obiectului.
Notă: În acest capitol, polilinia 2D se referă la o polilinie cu acelaşi format şi aceeaşi natură cu cea a unei polilinii create cu comanda PLINE în R13 sau versiunile anterioare. O polilinie optimizată este o polilinie creată în R14.
Opţiunile în accesarea comenzii POLYLINE sunt:
Toolbar: Draw
Meniu: Draw > Polyline
La linia de comandă: PLINE

Crearea şi editarea unei polilinii optimizate

Poliliniile optimizate nu au comenzi speciale asociate. Ele sunt create cu comanda PLINE şi editate cu ajutorul comenzii PEDIT.
Polilinia optimizată are toate caracteristicile poliliniei, de exemplu grosime, mai puţin opţiunea de spline şi cea de curbură.
Când folosiţi comanda PEDIT pentru a crea acest tip de polilinii, comanda transformă implicit polilinia în polilinie 2D. Comenzile PLINE şi PEDIT nu s-au modificat şi toate celelalte comenzi de editare, precum cele utilizate pentru editarea poliliniilor folosind gripsuri, au rămas aceleaşi. Astfel, puteţi atribui grosime sau înălţime poliliniilor optimizate.
Următoarele comenzi creează, de asemeni, polilinii optimizate:
· POLYGON
· DONUT
· SKETCH
· ELLIPSE
· PEDIT
· BOUNDARY
· RECTANG
Dacă editaţi o polilinie optimizată folosind una din următoarele opţiuni ale comenzii PEDIT, va fi creată o polilinie 2D:
· FIT

· SPLINE

Formatul bazei de date şi informaţia privind polilinia optimizată

Formatul bazei de date asociat unei polilinii optimizate este diferit de cel al unei polilinii 2D. Pentru o polilinie optimizată, nodurile nu sunt stocate ca entităţi separate, ci ca o reţea de informaţii ale unui singur obiect. Acest lucru reduce semnificativ mărimea memoriei alocate obiectului, care duce la îmbunătăţirea performanţelor generale.
Când comanda PEDIT schimbă o polilinie optimizată într-o polilinie 2D, pointerul poliliniei optimizate devine pointerul header-ului poliliniei 2D. Vertexurile şi pointerele secvenţei de sfârşit ale poliliniei 2D sunt pierdute atunci când se deschide în R14 un desen realizat în R13.



Reducerea mărimii unui fişier desen
Multe desene conţin mai multe polilinii 2D. Îmbunătăţind performanţele poliliniilor, se îmbunătăţesc performanţele întregului desen, precum:
· Reducerea mărimii fişierului desen
· Mai puţină memorie necesară menţinerii desenului
· Timpi reduşi pentru comenzile Redraw şi Regen
· Timpi reduşi necesari salvării şi deschiderii unui desen
Mărimea unui fişier desen se reduce astfel cu 40-60%.
Compatibilitatea de fond
Când salvaţi un fişier în format R12 sau R13, toate poliliniile optimizate sunt convertite în polilinii 2D.
Folosirea poliliniilor realizate în versiuni anterioare lui R14
Atunci când deschideţi un desen realizat într-o versiune anterioară lui R14, care conţine polilinii 2D, aceste polilinii sunt convertite implicit în polilinii optimizate, cu excepţia acelora care:
· Sunt polilinii asupra cărora s-au aplicat opţiunile Curve Fit sau Spline
· Conţin date extinse ataşate de un al treilea dezvoltator colaborator.
Dacă deschideţi un desen realizat în R13 în R14 şi îl salvaţi ca fişier R14, toate informaţiile ataşate vertexurilor sunt pierdute. Pentru a menţine aceste informaţii, salvaţi fişierul ca fişier R13.
Utilizarea comenzii CONVERT
Utilizând comanda CONVERT, puteţi converti manual orice polilinie 2D sau tip de haşură în polilinii optimizate, respectiv în obiecte-haşură R14. Comanda CONVERT transformă suprafeţele cu haşură asociativă în obiecte-haşuri corespunzătoare lui R14, cu excepţia haşurilor de tip Solid Fill (suprafaţă de culoare uniformă). Haşurile de tip Solid Fill sunt convertite în blocuri non-asociative, compuse din obiecte solide 2D. Comanda este generalizată să acţioneze asupra tuturor obiectelor care au corespondent în R14 (în cazul de faţă, polilinii 2D şi obiecte haşuri).
Comanda CONVERT foloseşte interfaţa liniei de comandă pentru convertirea obiectelor. Când introduceţi convert la linia de comandă, sunteţi întrebat ce tip de obiect trebuie convertit (haşuri, polilinii sau şi haşuri şi polilinii). În final, veţi selecta obiectele de convertit. Este aplicabilă orice metodă de selecţie, iar opţiunea implicită este All. Dacă selectaţi manual obiectele, orice obiect care nu este valid, este înlăturat din setul de selecţie. La linia de comandă, apare următorul afişaj:
Command: convert
Hatch/Polylines/<All>:
Select/<All>:
Dacă un bloc de haşură din R13 are informaţii asociate, comanda CONVERT vă întreabă dacă totuşi doriţi să convertiţi geometria:
Object(s) contain developer data. They may not be supported by your application.
Convert anyway? Yes/No <No>:
Notă: Poliliniile conţinând segmente modificate cu Curve Fit sau Spline, vor reţine întotdeauna vechiul format.

În acest exerciţiu, veţi utiliza opţiunile Direct Distance Entry şi Tracking pentru a crea două polilinii optimizate într-un desen de arhitectură. Apoi veţi edita una dintre ele pentru a crea o polilinie spline. Aceasta va deveni o polilinie 2D.
Crearea poliliniilor optimizate
1.

Din meniul File, selectaţi Open, apoi alegeţi atrium.dwg pentru a deschide acest fişier. Desenul va arăta ca în figura următoare.
Fig. 2- 94 Fişierul atrium.dwg
Folosiţi toolbar-ul Object Properties pentru a face curent layerul G1.
2. Acum creaţi o polilinie pentru a reprezenta chenarul, folosind Direct Distance Entry.
Introduceţi pline la linia de comandă, pentru a începe polilinia din punctul 300,1500 şi folosiţi Direct Distance Entry şi Ortho pentru a crea un dreptunghi cu latura verticală de 26500 şi latura orizontală de 35700.
Notă: Cursorul trebuie mutat în direcţia în care doriţi să localizaţi polilinia (nord, sud, est sau vest).
Secvenţa de comandă poate arăta astfel:
Command: pline
From point: 300,1500
Current line-width is 0
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: <Ortho on> 26500
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: 35700
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: 26500
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: c
3. Pentru a vedea ce tip de obiect aţi creat, selectaţi obiectul cu gripsuri. Lansaţi comanda LIST, prin introducerea de la tastatură. Veţi observa că, deşi aţi folosit comanda PLINE, aţi creat o polilinie optimizată.
4. Acum veţi crea conturul unei piscine, folosind polilinia.
Folosiţi toolbar-ul Object Properties pentru a crea un nou layer numit Pool, faceţi-l curent şi îngheţaţi layerul G1.
5. Din meniul View, selectaţi Named View pentru a accesa vederea numită NorthWest.
1.

Creaţi o polilinie rectangulară pornind din colţ, aşa cum se arată în figura următoare:
Fig. 2- 95 Punctele de mijloc PT1 şi PT2 pentrua treia operaţie de tracking
Folosiţi modul tracking pentru a localiza punctul de start al poliliniei cu coordonata X egală cu a mijlocului, notat cu PT1, şi cu coordonata Y egală cu a mijlocului, notat cu PT2, în figura precedentă.
Command: pline
From point: tk
First tracking point: mid
of punctaţi lângă punctul PT1
Next point (Press RETURN to end tracking): mid of punctaţi lângă punctul PT2

Next point (Press RETURN to end tracking): apăsaţi ENTER

Folosiţi Direct Distance Entry pentru a construi dreptunghiul de 2500 unităţi pe axa X şi –1500 unităţi pe axa Y.

Current line-width is 0

Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: <Ortho on> 2500
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: 1500
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: 2500
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: c
Astfel aţi creat conturul unei piscine dreptunghiulare. Acum veţi folosi polilinia ca bază pentru un a crea conturul curb pentru piscină.
8. Introduceţi pedit la linia de comandă pentru a edita polilinia. Folosiţi opţiunea Spline pentru a crea o curbă spline.
9. Folosiţi comanda LIST pentru a vedea proprietăţile poliliniei. Veţi observa că polilinia optimizată a fost convertită într-o polilinie bidimensională, atunci când aţi editat-o în curbă spline.
Nu salvaţi desenul.

În acest exerciţiu, veţi lista proprietăţile unei polilinii optimizate şi a unei polilinii obişnute pentru a vedea diferenţa din structura fişierului. Apoi veţi dispune în reţea o polilinie optimizată şi una obişnuită pentru a observa performanţele obiectelor optimizate.

Vizualizarea obiectelor optimizate

1.

Din meniul File, selectaţi Open, apoi alegeţi polytest.dwg pentru a deschide acest fişier. Desenul va arăta ca în figura următoare:
Fig. 2- 96 Fişierul polytest.dwg
2. Lansaţi comanda LIST. Vi se cere să selectaţi obiectele.
3. Selectaţi polilinia verde, apoi apăsaţi tasta ENTER. Observaţi proprietăţile acestei polilinii.
4. Daţi din nou comanda LIST.
5. Când vi se cere, selectaţi polilinia roşie optimizată, apoi apăsaţi tasta ENTER. Observaţi proprietăţile acestei polilinii.
6. Din meniul View, selectaţi Named Views. Va fi afişată caseta de dialog View Control.
7. Selectaţi DEMO. Punctaţi pe butonul Restore, apoi pe OK.
8. Din meniul Modify, selectaţi Array pentru a da comanda ARRAY. Vi se cere să selectaţi obiectul.
9. Selectaţi polilinia lungă verde. Aşa cum vi se cere, introduceţi următoarele informaţii:
Rectangular or Polar Array: R
Number of Rows: 10
Number of Columns: 1
Distance Between Rows: 10

10. Selectaţi din nou Array. Selectaţi polilinia lungă roşie. Când vi se cer, introduceţi următoarele date:
Rectangular or Polar Array: R
Number of Rows: 10
Number of Columns: 1
Distance Between Rows: 10
11. Apăsaţi tasta Enter şi observaţi timpul necesar completării comenzii ARRAY pentru polilinia roşie.
Nu salvaţi desenul.